Era curat si imbracat binisor si cersea langa o terasa. Nu cerea bani, cerea doar resturile de mancare. O femeie bogata a preferat sa arunce jumatate de supa, in loc sa i-o dea lui. Mi s-a facut mila… M-am asezat la coada sa-i iau ceva si lui. Cand ma uit in spatele meu… era ea, statea iar la coada si…

O femeie a refuzat să-i dea resturile de mâncare unui cerșetor, dar un bărbat a decis să ia atitudine
Un bărbat a povestit pe internet pățania sa dintr-un restaurant de tip fast-food. Postarea sa a primit diverse comentarii și aprecieri.

Ieșisem să iau masa de prânz într-un restaurant de tip fast-food. Pauza de masă era scurtă, așa că trebuia să mă grăbesc.

Mi-a atras atenția un bărbat care stătea lângă zona de aruncare a resturilor. Era un bărbat destul de curățel, care nu miroseau urât și nu cerea bani.

La un moment dat, o femeie îmbrăcată foarte bine s-a dus să își arunce resturile. Avea o supă pe jumătate terminată într-un recipient de polistiren și câțiva cartofi prăjiți pe o farfurie de plastic. Bărbatul de lângă tomberon a privit-o în ochi și a întrebat-o foarte politicos:

– Îmi cer scuze. Vă rog, îmi puteți da mie resturile?

Femeia nu i-a răspuns, l-a privit cu dispreț și a aruncat tot ce avea pe tavă la gunoi. Bărbatul a coborât ochii în pământ și nu a mai spus nimic.

Eu nu am zis nimic, am fugit la coadă ca să-i cumpăr bărbatului un meniu complet și o sticlă de apă. Femeia disprețuitoare s-a așezat în spatele meu, pesemne că uitase să cumpere ceva. M-am întors, i-am arătat tava și i-am spus:

– Mâncarea asta este pentru omul acela nefericit pe care l-ai disprețuit mai devreme. M-a costat 20 de lei să arăt puțină umanitate. Nu am putut să nu observ cruciulița pe care o aveți la gât. Cum e ipocrizia asta…

I-am dat bărbatului prânzul și i-am strecurat și 50 de lei.

Tu ce parere ai? Lasa-ne raspunsul tau in rubrica de comentarii de pe Facebook!

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să îl DISTRIBUI și pentru PRIETENII tăi!

Citeste si:
Aveam 24 de ani, eram gravida in trei luni si imi murise sotul. Accident de masina. Eram disperata… Doar ce ne cumparasem un apartament de doua camere si a trebuit sa renunt la el. Singura si gravida nu puteam sa platesc ratele. Intr-o zi, suna la usa fostul sef al sotului. A intrat, s-a asezat pe canapea si a bagat mana in buzunar.

Aveam 24 de ani, eram gravida in trei luni si imi murise sotul. Accident de masina. Eram disperata… Doar ce ne cumparasem un apartament de doua camere si a trebuit sa renunt la el
O tanara se confrunta cu cel mai mare necaz din viata ei. Sotul ei murise, era insarcinata si isi pierduse serviciul. Ceva s-a intamplat, cand se astepta cel mai putin. Sa fii fost interventie divina, miracol, destin, karma sau doar o coincidenta? Femeia a povestit totul pe internet.

“Aveam 24 de ani, eram gravida in trei luni si tocmai imi pierdusem sotul. A murit intr-un accident de masina.
In aceeasi zi am devenit si vaduva si mama singura.

Tocmai ce ne cumparasem un apartament de doua camere. Aranjasem camera copilului, cumparasem patut. Acum trebuia sa renunt la casa noastra, casa in care erau toate visele noastre. Nu imi permiteam sa platesc ratele.
Urma sa ma mut la parintii mei, in vechea mea camera. Mi-era teama pentru ce va urma.

Toata mobila pe care o cumparasem pentru apartamentul nostru urma sa stea pentru o vreme la prieteni, pentru ca apoi sa mearga intr-un depozit pe care urma sa-l platesc. Eram sigura ca nu o sa pot strange bani pentru depozit si va trebui sa o vand.

Toata lumea imi spunea sa nu tin doliu, ca imi va afecta copilul sau riscam sa fac un avort spontan. Incercam sa raman calma, dar nu era deloc usor. Sunt o persoana introvertita si nu impartaseam nimanui problemele mele. Sora mea nu o ducea nici ea prea bine. Parintii mei de abia se descurcau de la o zi la alta.

Dar, in luna ianuarie am primit, in casuta postala un plic cu bani. Nu stiam de la cine sunt, dar m-au ajutat enorm. Am platit depozitul in care tineam mobila pentru un an. Eram salvata!

Am fost asa fericita in ziua aceea. Am zambit toata ziua, lucru pe care nu il mai facusem de mult.

O saptamana mai tarziu, m-am trezit cu seful sotului meu la usa. Nu stiam ce voia. La inmormantare a fost prezent si si-a prezentat condoleantele. Bani de la firma sotului nu aveam cum sa primesc, deoarece sotul meu era proaspat angajat si nu aveam dreptul la niciun fel de compensatii.

Acest barbat s-a asezat pe canapeaua din sufrageria parintilor mei si a scos trei plicuri albe din buzunarul interior al costumului.
Intr-un plic era ultimul salariul al sotului. In altul era un bonus pe care il obtinuse sotul meu cu o luna inainte sa moara. In ultimul plic erau foarte, foarte multi bani. Barbatul m-a lamurit, firma a vrut sa aiba grija de noi, chiar daca angajatul era nou.
Nu stiam cum sa ii multumesc. Ani mai tarziu si tot ii sunt recunoascatoare.

Dupa ce am nascut am aflat ca bebelusul meu avea probleme de sanatate. A avut nevoie de 13 operatii si am stat cu el acasa pana la varsta de 3 ani, cand am putut sa-l dau la cresa si sa imi gasesc ceva de munca. Dupa ce am strans ceva bani, am putut sa ne mutam in propriul nostru apartament.

Nu o sa uit niciodata pe cei doi ingeri din luna ianuarie care mi-au schimbat viata.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*