Cum se poate renunţa la cetăţenia română. Zeci de mii de români au abandonat definitiv ţara natală în ultimii 20 de ani 3

Cum se poate renunţa la cetăţenia română. Zeci de mii de români au abandonat definitiv ţara natală în ultimii 20 de ani 3

Cei mai mulţi dintre românii care renunţă la cetăţenie o fac pentru că statul în care au emigrat nu acceptă o a două cetăţenie sau pur şi simplu pentru că nu mai vor să fie români sau să mai aibă o legătură cu România.

Cei mai mulţi dintre românii care renunţă la cetăţenie o fac pentru că statul în care au emigrat nu acceptă o a două cetăţenie sau pur şi simplu pentru că nu mai vor să fie români sau să mai aibă o legătură cu România.
Pe lângă condiţiile stricte şi dosarul stufos care trebuie depus de către cei care vor să renunţe la cetăţenia română, trebuie spus că o astfel de decizie costă destul de mult. Cu tot cu costurile de deplasare pentru depunerea actelor, se poate depăşi 1.000 de euro. Doar taxa pentru înregistrarea cererii este în valoare de 605 euro, la care se adaugă taxele pentru serviciile prestate în plus.

Cererea de renunţare, pentru cei care se află în ţară, la cetăţenia română se depune la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din ţara în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa.

Din punct de vedere legal, aprobarea renunţării la cetăţenia română se poate acorda persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani, doar din motive temeinice.

Pe lângă aceste motive, care nu sunt definite în lege, persoana respectivă mai trebuie să îndeplinească cumulat alte trei condiţii:
– să prezinte garanţii suficiente că i se va acorda o altă cetăţenie sau că o deţine deja;
– să nu fie invinuită sau inculpată într-o cauză penală ori să nu aibă de executat o pedeapsă penală;
– să nu fie urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din ţară sau, având astfel de debite, să le achite ori să prezinte garanţii corespunzătoare pentru achitarea lor.

Pentru renunţarea la cetăţenia română sunt necesare următoarele documente:
– paşaportul românesc, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
– actele de stare civilă româneşti ale solicitantului (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie sau sentinţe de divorţ), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;

– certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România;
– adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de administraţia financiară din ocalitatea ultimului domiciliu în România;
– adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de direcţia de impozite şi taxe a primăriei din localitatea ultimului domiciliu în România;

– dovada deţinerii cetăţeniei altui stat (paşaport) sau a promisiunii de acordare a cetăţeniei de către autorităţile statului respectiv (sub forma unei adeverinţe, care va trebui să fie apostilată/supralegalizată de autorităţile acelui stat, în conformitate cu legislaţia locală şi convenţiile internaţionale aplicabile), a cărei copie şi traducere vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
– declaraţie pe proprie răspundere privind existenţa unor eventuale debite faţă de persoane fizice sau juridice din România, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat.

În cazul în care se solicită renunţarea la cetăţenia română şi pentru copiii minori ai solicitantului, se vor depune şi următoarele documente:
– certificate de naştere româneşti pentru copiii minori, ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
– dovada asigurării că minorii au dobândit sau vor dobândi cetăţenia altui stat;

– declaraţia părinţilor asupra faptului că minorii locuiesc în străinătate împreună cu aceştia (declaraţia va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
– declaraţie de consimţământ pentru renunţarea la cetăţenia română dată către minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat.

Taxa consulară prevăzută de lege pentru înregistrarea cererii de renunţare la cetăţenia română este în valoare de 605 euro. La aceasta se adaugă taxele aferente fiecarui serviciu consular prestat în plus, dupa cum urmează:
– autentificare declaraţie pe proprie răspundere – 60 euro
– legalizare de copie – 30 euro

– efectuare şi legalizare traducere – 70 euro
– legalizare traducere – 40 euro

”Până la aprobarea cererii de renunţare la cetăţenia română, solicitantul va continua sa aibă calitatea de cetăţean român şi să păstreze paşaportul românesc. Informaţii privind stadiul de soluţionare a cererilor pot fi obţinute numai de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. După aprobarea cererii de renunţare la cetăţenia română, poate fi solicitată eliberarea adeverinţei care atestă pierderea cetăţeniei române. Taxa consulară prevazută de lege pentru eliberarea adeverinţei de pierdere a cetăţeniei române este în valoare de 30 euro. Neprezentarea în vederea eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului de aprobare a cererii, se sancţionează cu încetarea efectelor ordinelor faţă de persoana respectivă”, susţin reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Cetăţenie. Durata medie pentru emiterea unui ordin este de circa 2-3 luni de la data depunerii dosarului complet.

Un număr de 421.080 romani au ales să renunţe la cetăţenie în perioada 1990 – 2010. Defalcat, sunt mai multe femei decat bărbaţi (228.968 femei, respectiv, 192.112 bărbaţi). Potrivit unei analize realizate de Econtext, cei mai multi români au plecat în perioada 1990 – 1996. În medie, 36.433 de romani au emigrat anual din România în acest interval de timp. După anul 2010, numărul celor care au renunţat la cetăţenie s-a încadrat în media anterioară, astfel încât este foarte probabil ca cifra totală să fie de aproximativ 500.000 de persoane.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*